Traiul din copilărie
Nu-l mai uit pentru vecie
Umblam pe cărări umbrite
Mâncam mere pârguite
Cântam seara-n șezători
Îmi prindeam în chică flori
La urechi cireșe coapte
Doamne, unde s-or dus toate?
D-aia când mă-ntorc acas’
Lacrima mi-i pe obraz
Văd părinții îmbătrâniți
Și de viață osteniți
Ogeaca de altădată
Pustânie și-ntunecată
Lasă un răspuns