Doriana Talpeș – Mi-s pustană și duc dor

I.
Mi-s pustană și duc dor de poale de munte
Să beau apă din izvor, să-mi sting doruri multe
Mi-s pustană și duc dor de poale de munte
Să beau apă din izvor, să-mi sting doruri multe

Dar munții-s departe și nu-i pot vedea
Dorul meu numa’ băgița-l poate stâmpăra
Dar munții-s departe și nu-i pot vedea
Dorul meu numa’ băgița-l poate stâmpăra

II.
Mi-s pustană cu dor greu de poieni în floare
Unde mi-o dat bagea-al meu prima sărutare
Mi-s pustană cu dor greu de poieni în floare
Unde mi-o dat bagea-al meu prima sărutare

Unde și izvorul la iubit te-mbie
Să legi viața ta cu dorul cu cin’ ți-i drag ție
Unde și izvorul la iubit te-mbie
Să legi viața ta cu dorul cu cin’ ți-i drag ție

III.
Mi-s pustană cu dor mult de livezi cu floare
Vântul cântând să-l ascult când mi-i dor mai tare
Mi-s pustană cu dor mult de livezi cu floare
Vântul cântând să-l ascult când mi-i dor mai tare

Să-l zăresc pe bagea cu flori multe-n brațe
Și să nu-l mai las să plece până dimineață
Să-l zăresc pe bagea cu flori multe-n brațe
Și să nu-l mai las să plece până dimineață

IV.
Mi-s pustană și am dor de sălaș în munte
Să stau cu bagea-n obor când îs stele multe
Mi-s pustană și am dor de sălaș în munte
Să stau cu bagea-n obor când îs stele multe

Și în soba mică numa’ câta zare
Să avem eu și băgița când luna răsare
Și în soba mică numa’ câta zare
Să avem eu și băgița când luna răsare
Dar munții-s departe și nu-i pot vedea
Dorul meu numa’ băgița-l poate stâmpăra
Dar munții-s departe și nu-i pot vedea
Dorul meu numa’ băgița-l poate stâmpăra